Ce este Ferasa?
Ferasa este cuvântul arăbesc care descrie acțiunea de “a privi profund ceva, de a-i întelege pe deplin sensul”, citirea feței sau fizionomie. Ferasa a fost descoperită de beduinii din Peninsula Arabică în vremuri ce precedă Islamul cu câteva sute de ani, dar a părăsit această zonă abia în anii ‘70. De-a lungul secolelor multe alte națiuni au studiat arta citirii feței pentru a încerca să obțină o înțelegere mai completă a felului în care gândesc oamenii. Citirea feței a fost studiată de grecii antici, precum Aristotel și Platon, dar și de către chinezi, care au folosit fizionomia în special pentru determinarea stării de sănătate. În anii 1800, în perioada Victoriană, fizionomia a fost introdusă în cursurile de criminalistică pentru a înțelege mai bine ce a determinat anumiți indivizi să acționeze în felul în care au făcut-o. Beduinii însă au studiat persoana ca întreg, mergând în profunzimea personalității într-un mod foarte științific. Ei au împărțit Ferasa în trei științe dintre care se practică două și în ziua de azi. Marcus Antonius Polemon, sau Polemon din Laodiceia, sau „Aflīmūn” (în arabă), a fost un grec anatolian, născut în Turcia de astăzi într-o familie de consuli romani. A trăit în orașul Smirna și a avut o mare apreciere din partea împăraților Traian și Hadrian. Chiar dacă era cel mai cunoscut drept filosof sofist, Polemon a scris probabil cea mai influentă carte despre fizionomie care a supraviețuit doar în arabă – ca siyāsa fī īlm al firāsa. [Abordarea fizionomiei] Polemon nu oferă o introducere teoretică metodei sale; a folosit materiale din Physionomicon, atribuite lui Aristotel, lucrare ce va fi cunoscută ulterior în Europa ca “Secretum Secretorum” – “Cartea Secretelor”Datorită traducătorilor și autorilor arabi, Secretum Secretorum (Secretul secretelor) revine în Europa și devine una dintre cele mai populare lecturi de la curțile regale. Conține o serie de lecții pentru un monarh, adresate de către Aristotel pentru Alexandru cel Mare, pe multe subiecte, inclusiv fizionomie și povestea despre Socrate și Zofir menționată mai devreme. Secretum sau Secreta Secretorum (din latină: „Secretul secretelor”), cunoscut și sub numele de Sirr al-Asrar (lit. „Cartea secretă a secretelor”), este un tratat pseudo-aristotelic care se pretinde a fi o scrisoare a lui Aristotel către studentul său, Alexandru cel Mare, pe o gamă enciclopedică de subiecte, incluzând artă de stat, etică, fizionomie, astrologie, alchimie, magie și medicină. Cele mai vechi ediții existente pretind că se bazează pe o traducere arabă din secolul al IX-lea a unei traduceri siriene a originalului grecesc pierdut. Studiile moderne consideră că este probabil o lucrare din secolul al X-lea compusă în arabă. Tradusă în latină la mijlocul secolului al XII-lea, a fost influentă în rândul intelectualilor europeni în timpul Înaltului Ev Mediu. În prezent, această știință este mai puțin cunoscută, însă la fel de utilă atât pentru relațiile interumane cât și pentru dezvoltarea personală. Odată folosită pentru întărirea relațiilor cu alte curți regale, sau aflarea unor informații în plus, acum se folosește în înțelegerea copiilor, partenerului sau a colegiilor de la muncă. Abilitatea de a cultiva prietenii și relații este una esențială, ce trebuie învățată de fiecare dintre noi, FIzionomic fiind un avantaj. Aflată în continuă dezvoltare, școala FIzionomic nu a stagnat niciodată, fiind mai rafinată și detaliată ca niciodată. Împletită cu elemente din alte culturi sau cărți precum “Cele 5 limbaje ale iubirii” de către dr. Gary Chapman.